x

Cea mai tainică noapte pripită în oraş,
monoloagele norilor, ruperea lor, bubuituri drepte
Şi se mai întunecă cîte un mire, mai umblă o vorbă
ca o damigeană de rachiu la pomană,
Tasmalia se tot dăruieşte pe oriunde apucă

în acel ceas viaţa dispută îndestulată paradisuri lichide
în acea judecată încapi tu şi ispita
unicul osîndit la incidente ruşinoase
care pierde un pariu, pierde o nevastă şi pe drept pierde
anatomia săvîrşirii păcatului vorbeşte mai cu seamă
despre lăcomia ta

roagă-te să nu-ţi mai placă băuturile
care nu-ţi potolesc setea
întreab-o direct dacă are în plan să se mîntuiască
dacă va mărturisi
jurămintele vor trosni în piept înainte de a fi răscolite
ai intrat într-o stepă de speculaţii migratoare
eşti o locomotivă nervoasă şi ştii negru pe alb c-o să obţii
ce-ţi doreşti
visurile tale sunt motorina, dogoarea din cap se întoarce
primejdia înduioşătoare deschide burta delfinului
şi se mai întunecă cîte un mire