kăpuşa doarme cu noi

foarte tare un lucru m-a înfuriat întotdeauna
o neînţelegere care, odată instalată
şi conştientizată ca atare
a ajuns să pună cele mai nebănuite oprelişti
unei prietenii strînse, cinstite, fără mutre

îşi imagina maică-mea
că o să dreagă busuiocul în faţa noastră
dacă-şi înteţea şi aşa desele prezenţe de seară
din hol în bucătărie, în cele două dormitoare
cu piruetele ei de fantomă holografică,
ofiţereasă de obiectiv de la răsărit pînă la apus
tîrguită de regimul întunericului
în agitatoarea casei
alarmista alarmistelor
locomotiva ei de cutremureli indigeste
punctul nostru de sprijin în toate

cu tronc de-ţi pică pe baftoşi, balaure
omul şi oamenii lui vor înfierbînta sîngele tău
cu suliţa

care-ţi cată liniştea s-o strice
şi care nu-ţi dă pace nici să-ţi adînceşti
lingura în farfurie, dinţii în carne,
farfuria în chiuvetă
scobitoarea între striurile dinţilor crăcănaţi
de la zgîrmatul cu unghia

o femeie de actualitate ca ea nu pregetă
să te înveţe că şi sfinxului i-au curs lacrimile
cînd au băgat egiptenii dalta în el
te sancţionează pînă la insuportabil
îţi sfîşie meritele, te deposedează de stricaţii
care numără pînzele de păianjen
schimbă casele
se întind după miere
dau în meteahna păienjeneselor
şi beau ca sugativele vin la butoi
dintr-o prăjină