O să intru în poem să-i resping eul premodern
bidemensionalul dintre cuvînt şi cuvînt
îmi va raspunde cu o formă exclamativă
cu care dacă m-aş familiariza, intrarea mea
ambiţioasă va fi şi armonioasă în condiţie,
va fi şi picturală în reprezentare,
va fi ce sunt eu
cu poemul în poem,
va simplifica mult din mine
şi va micro-universaliza freneticul exprimat
eliberîndu-l din mit.
Îmi pierd independenţa, domnule
mi-o pierd îndeosebi în momente şi locuri urîcioase
pentru că sunt sentimentalul siropos la beţie
vă doare ceva, nu vă doare
nici pe voi, cum nici pe mine
asemănarea cu amantul tapiţeresei
la paritate ia în motive impresia bună
geometrizată
în presă se vorbeşte mult
minstrul comerţului ţinteşte la dividende
orice asemănare cu tranzacţia cu balanţe şi plăţi
e pur întîmplatoare
în registrul excursionistului şovăielnic
m-a pus pînă şi încălţătorul la punct
am în pantofi trei mii de fire din păr de leu
Îmi pierd ruşinos independenţa, domnule
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu