4/16/2010

Singur cu Zeii

conform mortului, îndoliaţii sunt chemaţi de la poartă
pipăie poalele hainelor şi sporovăie cu picioarele încrucişate
ploaia de primăvară nu poartă doliu
spală lemnul moale şi găina de dat peste groapă
ne-am strâns toţi pe prispă, citim testamentul şi privim
cum streaşina curge în gura răposatului
e cochet; pălăria pe-o ureche şi mâna strecurată
în buzunarul de la piept, ţine bine tot ce mai ia cu el

pe coridorul principal, fuga se prescrie la broască
pragul e întins, Odihna, tămîiată cu frezii
ţînţarii fac inele din stele. Alunecăm printre ele
sîngele cu solzi dă tîrcoale în zeghe, suntem singuri cu zeii
feşile cu gheaţă învăluie corpul inert, românia liberă
înşiră mizerii, boala nu mai are ce clătina
într-o neplăcută încetineală, îi dăm drumul la slujbă.


(2007. dan si corina)

Niciun comentariu: