Ologul pleca la cerere
Si nu de-a surda, cum ar iscodi unii,
agent spiritual
in sudan
pe cand rasfoia fara pic de interes
un dictionar zoologic care abia se mai tinea
si pe care l-a scos ud leoarca
din caldarea de gunoi
afla despre lama
ca seamana cu camila dar nu e camila
ajuns in tara neagra
cunoscu pe popa jeremia
afla de la el multe nenorociri printre care
ca viata poate sclipi si intr-un lighean cu cioate
de la insurgentii macelariti
cu sutele de mii prin razboaie
si ca dintr-o ganganie se poate face
la o adica un jeleu ireprosabil
sau chiar o apetisanta placinta cu fructe de mare
daca n-ai cu ce s-o ornezi la sfarsit
pudra de zahar poate lipseste
iei aratarea de picioare,
i le mulplici fotografic
si incercuiesti cu ele
toate lumanarile de aniversare
daca patiserul cauta sa se autoperfectioneze
o sa aiba de la consumatorul curajos
o reactie
a). ii cedeaza nervii de scarba
si da atentia cuvenita creatorului
carandu-i lovituri cu ciomagul
pana i se taie orice maioneza
b) i se pare ca jeleul e neintrecut la suplete
menta strivita, dominanta, nectar
pe mijlocul limbii
sigur i-ar servi si popii la sfantul praznic
o initiativa de asta
totuna c-o apendicita acuta
popa de multe ori facu pe procurorul
un om cu muschiul inimii - otel
dar pentru nepoata lui,
o desenatoare afro revoluta
din sange manevrat de fratii sai zulusi
e un linx cu bigudiuri
pe un comics
difuzat local
la pagina 3 deschisa circumstantial
in nr. trecut rivalul, un scaraotchi
i-a venit de hac
in regatul cu buze rosii
al pestilor liliac
pe-o canapea de lacrimi stoarse
dintr-o perdea de toale
ologul se desfata c-o caucazianca
din intamplare
divortata proaspat
si-n necaz nemaivazut nevoie mare
fierbinti in trupuri
se impreunau in dum-dumul amortizat
de tobe africane
prezentului trecutul i se scufunda calm
ulceratiei generale
i se suprapunea armata
de sentimente secundare
simti viata aruncand peste ea
dintr-un transeu inecat in aburi calzi
nu brate de foc infricosatoare
ci apa de izvor
rece si invioratoare
pe mesterul creator in felul ei zurliu
asteptandu-l mult sa vina
caucaziencei i se uri sa tot rabde
de una singura
lua drumul catorva locuri defaimatoare
sotul ei,
cartoforul popa de mana a doua spre a treia
nu banuia nimic
rastimp in care
carnaciorii ei unsi cu crema dupa soare
unul dupa altul ieseau grabiti
din honda argintie cu numar preferential
a ei ca membra fondatoare
la ONG Serafima Din Lumina
dand glodului placeri distinse
ca o icoana ocrotitoare
